imunitatea-un-echilibru-indispensabil-sanatatii

Interviu cu prof. dr. Evelina Moraru, medic primar pediatrie si medic primar alergologie-imunologie clinica; sef sectie, Clinica Pediatrie II, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Sfanta Maria”, Iasi.

Text: Victoria Donos, foto: Adrian Cuba

Din umbra, imunitatea coordoneaza un intreg arsenal de aparare indispensabil sanatatii. Ca in orice sistem defensiv, cheia succesului sta in buna pregatire si in relationarea perfecta dintre factorii implicati. Despre specificitatile acestui sistem la copii aflati din interviul cu prof. dr. Evelina Moraru.


CV Evelina MoraruLa prima vedere, toata lumea stie cate ceva despre imunitate si o invoca mai ales atunci cand raceste. Totusi, imunitatea inseamna mult mai mult. Doamna profesor, realizati-ne, va rog, in cateva cuvinte, un portret al imunitatii.

Imunitatea este un context in care exista o armata bine inzestrata si care este completata de niste sisteme de comunicare extraordinar de mult implicate in functionalitatea aparatului imunitar. Nu conteaza numai celulele, efectorii care functioneaza pe o anumita linie, cat aceasta retea de comunicare. Reteaua de comunicare in imunitate este esentiala, iar in copilarie atat celulele, cat si reteaua sunt in curs de perfectionare.

Predispozitia catre anumite infectii la copii este in stransa legatura cu sistemul imunitar al acestora. Cand putem spune ca sistemul de aparare al copiilor ofera un raspuns adecvat in fata infectiilor?

La nastere, copilul primeste prin placenta, de la mama, un anumit sprijin privind imunitatea, care se incheie dupa trei-patru luni de la nastere. Dupa aceea, avem o perioada care se numeste „fereastra imunologica”, cand se epuizeaza ceea ce a primit de la mama, iar sinteza proprie inca nu este functionala. In aceasta perioada avem un deficit imun tranzitor, care poate dura pana la trei-patru ani. Din acest motiv, pana la varsta de 2 ani, copilul este extrem de vulnerabil. Tot ce s-a conceput legat de concediile de maternitate, de nevoia copilului de a fi oarecum mai izolat, a tinut cont si de aceste lucruri. Abia dupa 2 ani, copilul poate depasi acest deficit imunotranzitor. In aceasta perioada, copilul poate fi mai vulnerabil la infectii si in fata severitatii lor. Exista situatii in care acest deficit imun persista si discutam despre deficite imuno-umorale, deficite de anticorpi – carente care nu sunt deloc rare.

Care sunt semnele care ar trebui sa-l trimita pe un parinte la imunolog?

Cel mai relevant moment este cel al intrarii in colectivitate. Atunci imunitatea copilului trebuie sa treaca proba de foc a intalnirii cu diversi agenti infectiosi. Daca nu reuseste, este un semn ca ceva nu este in regula. Un numar mare de infectii respiratorii intr-un an reprezinta iarasi un semnal de alarma. In mod normal, sunt acceptate sase-sapte infectii respiratorii pe an. Insa la copiii cu probleme imunitare discutam despre infectii respiratorii cu evolutie mai grava, care nu raspund la terapia obisnuita si care se pot cumula cu infectii digestive, trenante. Toate acestea pot duce la o deteriorare nutritionala si intri intr-un cerc vicios care slabeste imunitatea. Ne mai dam seama daca exista niste reactii anormale la vaccinare, daca exista infectii ale pielii care apar in pofida unei igiene perfecte sau daca copilul prezinta alergii.

Alergiile sunt o problema tot mai frecventa la copiii de astazi. Care este legatura dintre acestea si sistemul imunitar?

Sistemul imun al copilului este foarte important in confruntarea cu infectiile bacteriene si virale. Exista o legatura intre modul de aparare, diferentierea celulelor pentru aparare impotriva infectiilor, si cealalta modalitate de reactie, care este exacerbata, anormala – cea spre autoimunitate, alergii. Bolile autoimune apar, daca vreti, in conditiile in care sistemul imun nu este dirijat pentru aparare, pentru ceea ce este util omului. Si daca acest echilibru este pierdut in detrimentul apararii pentru orice infectie, atunci copilul face alergii. Un copil care este alergic sau care are o boala autoimuna are in felul lui si un fel de deficit de imunitate pe linie de aparare impotriva infectiilor.

Care sunt mecanismele implicate in dezechilibrul imunitar care duce la alergii si boli autoimune?

Se observa in ultimii ani o crestere a numa-rului de alergii cauzate de excesul de igiena. O multime de studii arata ca numarul bolilor autoimune si al alergiilor a crescut in ultimele decenii. S-a constatat ca acei copii care trebuie sa faca fata anumitor situatii sunt mai bine pregatiti pentru viata si mai protejati de alergii decat cei care sunt tinuti ca intr-un glob steril. O curatenie excesiva face ca acel limfocit T care este stimulat pentru apararea antiinfectioasa sa nu mai fie stimulat si atunci compensator se dezvolta limfocitele B, cu sinteza de imunoglobuline, implicate in bolile autoimune.

Toamna, parintii sunt mai preocupati de sistemul imunitar al copilului, incercand sa-l ajute pentru a face fata diverselor infectii respiratorii. Este corecta aceasta abordare? Ce recomandati?

Din pacate, parintii isi pun problema pregatirii sistemului imunitar al copilului toamna, cand trebuie sa-l duca la gradinita si scoala sau cand incep serviciul si trebuie sa-l lase in grija cuiva. De fapt, pregatirea sistemului imun trebuie inceputa cu mult inainte si sunt niste etape. Putem incepe cu vaccinarea, care la noi este o durere foarte mare. Ne confruntam cu refuzul parintilor de a-si vaccina copiii, iar acest lucru este gresit. Vaccinarea este o metoda prin care, din punct de vedere imunologic, s-a facut un progres urias, ajungandu-se in etapa in care multe boli sunt prevenibile. Interventia pe imunitate se face individualizat. In functie de statusul fiecarui copil, medicul decide sa intervina pe imunitatea specifica sau nespecifica, fie ca-i ofera un sprijin pentru ca sistemul imun sa reactioneze normal, vorbim de probiotice, fie ca-i da un substrat biologic, cum ar fi colostrul in combinatie cu probiotice, care sa-i asigure functionalitatea imuna. Mai sunt substante cunoscute din vechime pentru efectul antibacterian, antiviral si de stimulare a imunitatii nespecifice, cum ar fi argintul coloidal. O combinatie moderna si foarte interesanta ca efect o are si Omega-3. Omenirea si-a schimbat echilibrul natural din alimentatie, observandu-se un exces de Omega-6, prezent in structurile animale, in detrimentul Omega-3, prezent in vegetale sau in carnea de peste. Acizii grasi Omega-3 sunt cei care se opun unei stari inflamatorii sistemice si aceasta stare inflamatorie este in relatie nu numai cu lipsa de aparare imunitara, ci si cu boli metabolice de mai tarziu, cum sunt diabetul sau bolile cardiovasculare. Deci interventia prin probiotice, zinc, colostru si adaosul de Omega-3 reprezinta niste manevre extraordinare. Toate acestea, si intr-o combinatie cu niste oligoelemente importante, cum ar fi fierul, sau cu anumite vitamine, precum Vitamina D.

„Copiii de astazi sunt mult mai bine pregatiti din punct de vedere imunitar, pentru ca omenirea este in progres, iar interventiile sociale care s-au facut au dus la scaderea riscului de mortalitate infantila. In acest moment asistam la alt tip de vulnerabilitate. Avem un numar mult mai mare de boli autoimune si de alergii la copii.”

Cat de eficiente sunt interventiile asupra imunitatii in episoadele acute de boala?

Interventiile in boala acuta sunt ca un razboi care te ia pe nepregatite. Parerea mea ca imunolog este ca organismul trebuie pregatit dinainte.

Ce sfat aveti care sa ne ajute sa ne mentinem echilibrul sistemului imunitar?

Informati-va, dar nu faceti experiente fara a avea un aviz autorizat. Imunitatea este o bijuterie foarte fina, daca s-a deteriorat un milimetru dintr-o piatra, aceasta isi pierde valoarea.

Articol publicat in Nr.3 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”