copiii-si-tinerii-cei-mai-vulnerabili-la-schimbarile-alimentare

Interviu cu prof. dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterologie, seful Centrului de Gastroenterolo­gie si Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni

text: Victoria Donos foto: Alexandru Ionescu

Bolile digestive sunt un tribut pe care-l plateste omul modern societatii de consum. Fast food-ul, rosiile de import si altele similare au adus la pachet obezitate, ulcere si cancere de colon. Alimentatia si suplimentele alimentare sunt cheia multor probleme, dar trebuie sa facem clar distinctia sanatos-nesanatos si sigur-toxic.

Faceti-ne, va rog, o radiografie a romanilor din punctul de vedere al unui gastroenterolog.

Patologia aparatului digestiv este evident legata de obiceiurile alimentare. Unii spun ca suntem ce mancam, iar noi, romanii, am fost ce mancam si suntem ce mancam in prezent.

1

As vrea sa facem o distinctie clara, pentru ca romanul de astazi nu seamana deloc cu cel de ieri, cel din comunism, si nici cu cel de alaltaieri, din perioada interbelica. Din pacate, desi romanul de astazi mananca lucruri la care nu avea acces inainte, are o stare de nutritie mai proasta si un echilibru precar al aparatului digestiv. Daca punem pe o axa principalele patologii digestive ale romanilor, vom avea o pondere ridicata a obezitatii la copii si a cancerului de colon la tineri. Sigur, mai plasam aici si bolile inflamatorii ale intestinului, care, in urma cu 10-15 ani, erau rar intalnite. La cine apar aceste boli? La copii si la tineri, categoriile cele mai vulnerabile la schimbarile alimentare.

Exista o sezonalitate a patologiei digestive?

Sezonalitatea la romani era pe vremuri strans legata de agricultura de subzistenta. Puteam creste plante, fructe, legume, pasari si porci, alimente pe care le mancam atunci cand era sezonul. Noi taiem porcul de Craciun din traditia seculara, pentru ca acestuia sa nu-i mai dai de mancare iarna. Cand este frig, carnea se altereaza mai greu. In plus, avem si traditia religioasa care ne face sa tinem post inainte de Craciun, pentru a ne pregati sistemul digestiv pentru o alimentatie bogata in grasimi. Romanul stia ca iarna este bine sa mananci slanina, carne, pentru a pune putina grasime care sa-l ajute sa supravietuiasca pana primavara. Un fenomen asemanator se intampla si de Pasti, atunci cand fata oile si incepe sa dea firul ierbii. Turmele de oi nu puteau fi lasate cu cateva mii de miei, deoarece asta ar fi insemnat o crestere exponentiala si nici nu existau atatea pasuni. Astfel, romanii sacrificau mieii. Tot cand da firul ierbii, gainile incep sa faca oua. Noi tinem un post in care consumam primele plante de primavara (loboda, stevie, ceapa verde), iar atunci cand nu mai prididim de miei si oua, avem voie sa le consumam. Traditia religioasa si agricola era igienica din punctul de vedere al aparatului digestiv si al climei in care locuim. Astazi, gasim la hipermarket orice fel de legume si fructe, indiferent de perioada anului, iar daca avem pofta de carne gatita rapid, o gasim la fast-food-ul din colt. S-a bulversat tot ciclul alimentar al romanilor. Inainte, incidenta ulcerelor era mai mare primavara si toamna, astazi le avem tot anul.

E clar ca indepartandu-ne de o anumita traditie, am devenit mai susceptibili la anumite afectiuni. Ce alte consecinte asupra sanatatii mai are „cultura de hipermarket”?

In primul rand, observam ca legumele si fructele pe care le mancam astazi nu mai au niciun gust, mancam carton si rar mai prindem o rosie crescuta ca pe vremuri. Nu vreau sa critic sistemul, dar vreau sa intelegeti ca fructele si legumele frumoase, care stau in galantare si cate trei luni, nu sunt chiar atat de in regula. Si asta din doua motive: contin tot felul de substante chimice care le ajuta sa nu se strice si nu au toti nutrientii si calitatile pe care stim ca ar trebui sa le aiba. Pornind de la acest considerent, este bine sa ne completam alimentatia cu suplimente naturale, care sa ne ajute dieta.

Am o mare satisfactie cand pacientul pleaca de la mine cu o reteta care nu contine nimic chimic, iar acum optiuni exista.

Ce alte beneficii pentru sanatate mai pot avea suplimentele?

Astazi, 1/3 din patologia pe care o are medicul de familie sau un medic generalist este din zona digestiva. Ponderea acesteia este in crestere. Una dintre cauze este si polipragmazia, adica consumul unui numar ridicat de medicamente pentru alte probleme. Noi administram, din motivatie corecta, medicamente pentru inima, tensiune, probleme osteoarticulare, iar ficatul este cel care „le incaseaza”. Deci noi trebuie sa protejam ficatul. N-o putem face prin neadministrarea medicamentelor, dar putem sa o facem prin hepatoprotectoare. In ultimii ani, incep sa resimt o satisfactie legata de suplimente. In cazul patologiei gastrointestinale, dupa ce ating anumite rezultate terapeutice prin chimicale–„doctorii”, treptat, scot pacientul de pe „chimicale” si-i ofer produse naturale. Am o mare satisfactie cand pacientul pleaca de la mine cu o reteta care nu contine nimic chimic, iar acum optiuni exista: extractele din plante, armurariu, produsele ce contin aminoacizi. Cand ajung in aceasta etapa, ma simt usurat, pentru ca medicamentele au unul, doua, trei efecte benefice, dar unul sau sapte efecte secundare si zece efecte toxice.

Piata de suplimente este vasta, la ce ar trebui sa fie atenti romanii cand aleg aceste produse?

Domeniul suplimentelor alimentare este variat. Gasim de la produse realizate in conditii incerte pana la surse credibile. Cadrele medicale sunt primul filtru de alegere. Un medic va face diferenta intre toxic si sigur si va face recomandari in baza experientei personale, a unor studii stiintifice realizate in laboratoare specializate. Trebuie sa intelegem ca matraguna si cucuta sunt ierburi cunoscute de mii de ani, dar acestea sunt toxice, pot duce la otravire si moarte. De aceea, nu tot ce se spune ca este natural, hai sa-i zicem in ghilimele naturist, este chiar benefic pentru organism.

Ce recomandari pentru sanatate ati transmite cititorilor nostri?

Sa adopte un regim de viata sanatos, ceea ce inseamna miscare si alimentatie cat mai corecta cu putinta, care sa contina toate principiile naturale si cat mai putine calorii. Le-as recomanda sa tina seama ca, oricat de sanatoasa ne-ar fi alimentatia, aceasta nu contine nutrientii si vitaminele de acum 100 de ani si este nevoie sa corectezi aceste carente prin suplimente. Si, in fine, ca suplimentele alimentare trebuie luate dupa o discutie cu un medic specialist.


Interviu publicat in Nr.1 al revistei “Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”