celalalt-creier

Interviu cu prof. Dan L. Dumitrascu, presedintele Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie
text: Victoria Donos
foto: Alexandru Ionescu


Cu totii stim ca gandurile si deciziile noastre se formeaza in creier. Totusi, atunci cand ni se face foame sau trecem pe langa o taraba la care se prajesc niste bucati de pastrama parca creierul nostru se muta in stomac, de acolo venindu-ne comenzile pe care trebuie sa le urmam. Si lucrurile, intr-o oarecare masura, chiar stau asa, pentru ca noi chiar avem un creier digestiv. Cum functioneaza acesta si alte lucruri interesante despre sistemul nostru digestiv aflati din interviul cu prof. Dan L. Dumitrascu, presedintele Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie, fondatorul Societatii Romane de Neurogastroenterologie.


Sistemul digestiv este un complex de canale, tuburi a caror functie este sa asigure nutrienti intregului organism. Desi nu constientizam, sistemul digestiv nu functioneaza independent, acesta fiind influentat foarte mult de sistemul nervos. Vorbiti-ne despre acest sistem de relatii si influente.

Tubul digestiv asigura functia de nutritie, una dintre functiile esentiale pentru fiinta umana. Fiind un organ complex, are nevoie de o coordonare a functiei sale ca intreg, pentru a juxtapune diversele segmente intr-o continuitate: de la inghitire la pasajul bolului alimentar in esofag, pana la eliminarea scaunului. Daca nu ar functiona totul intr-un sistem integrat, nu ar exista omul ca fiinta, ci doar fiinte unicelulare sau foarte simple. Nu intamplator se poate spune ca mamiferele s-au dezvoltat datorita tubului lor digestiv. Si de aici, un filozof german spune ca „suntem ceea ce mancam”. In germana suna chiar mai bine: „Der Mensch ist, was er isst”, Ludwig Feuerbach. Functionarea coordonata a segmentelor tubului digestiv se realizeaza prin sistemul nervos si prin sistemul endocrin. Nervii si mediatorii nervilor, precum si hormonii acestora sunt cei care regleaza functia tubului digestiv. Mai multe componente ale sistemului nervos sunt implicate in functia digestiva. La extremitati, sistemul digestiv este coordonat de un sistem nervos care seamana cu cel muscular, iar in rest, din partea medie a esofagului si pana in capat, de coordonare este responsabil sistemul vegetativ. Acest sistem nu este de capul lui. El este coordonat de sistemul nervos central (SNC). De aceea, atunci cand avem dureri, greata sau suntem balonati, constientizam ceea ce se intampla in tubul digestiv. Pe de alta parte, sistemul nervos vegetativ, care face legatura dintre SNC si segmentele tubului digestiv, are un aliat – sistemul nervos enteric sau creierul digestiv. Este o increngatura fantastica de neuroni care captusesc tubul digestiv in peretele sau.

Ati punctat mai sus sistemul nervos enteric sau creierul digestiv. Spuneti-ne, va rog, cum functioneaza acesta si care este rolul sau?

Relatia dintre creier si tubul digestiv este bine-cunoscuta de multa vreme. Mai intai, a fost intuita empiric, iar expresii precum „fluturi la stomac”, „mate fripte” sau „mate negre” sunt expresii care exprima relatia dintre starea tubului digestiv si starea de spirit. S-a mai spus ca intestinele normale sunt necesare unei vieti satisfacatoare. Suportul anatomic al acestei interrelatii este oferit de sistemul nervos enteric. Acesta este un manson de celule nervoase cu fibrele lor si de transmitatori neurali si hormonali, care moduleaza activitatea tubului digestiv. Preiau informatiile din periferie (peretele tubului digestiv), si le transmit sistemului nervos vegetativ, de unde informatia ajunge prin cordoanele dorsale medulare spre sistemul nervos central, unde senzatiile din periferie sunt constientizate. Atunci cand comanda reactiva vine de la centrii nervosi superiori, sistemul nervos enteric transmite comanda efectuata spre structurile care au aceasta sarcina: mucoasa, glande, musculatura, capilare. Nu degeaba, acest „organ” complex este denumit „creier abdominal” si contine foarte multa serotonina „hormonul fericirii”. Prin variatii ale modulatorilor neuroendocrini din tubul digestiv, activitatea acestuia reflect activitatea sistemului nervos central, inclusive a centrilor diencefalici ai vietii afective.

Se discuta din ce in ce mai mult despre stress si despre impactul acestuia asupra sanatatii. Exista o relatie clara intre stres si problemele noastre digestive?

Absolut. Stresul, asa cum a fost definit inca de Selye, este reactia corpului la o schimbare care necesita o ajustare sau un raspuns fizic, mental sau emotional. La stres reactionam prin mecanisme de adaptare, lipsa de ajustare la stres este nociva. In acest context, vorbim despre foarte multe tulburari functionale, digestive, cum ar fi sindromul de intestin iritabil. Nu mai putem sustine relatia intre stress si ulcer, se considera ca ulcerul este o boala infectioasa, nu mai putem vorbi despre stres si dischinezii, dar stresul categoric pe tubul digestiv se asociaza cu episoade de intestin iritabil, mai degraba cu diaree, cu suferinte esofagiene, functionale sau de motilitate, sau cu dispepsie functionala. Pacientii au nevoie de sfaturi cum sa-si combata stresul sau de terapii de relaxare.

Microbiomul este un termen tot mai des vehiculat in forurile medicale internationale. Care este rolul microbiomului in gestionarea sindromului de intestin iritabil?

Lumea cauta solutii si in aceasta cautare se intampla sa te intorci la ipoteze care au fost lansate cu multi ani in urma. Acesta este si cazul florei intestinale si atunci este referinta de baza. Se stie ca avem de 10–13 ori mai multe celule in intestin decat avem in corp. In principiu, cu cat este mai extins spectrul din intestin, cu atat omul este mai sanatos si cu cat se imbolnaveste si face boli inflamatorii intestinale, cu atat spectrul se reduce. Studiul acestor bacterii a fost posibil in momentul in care s-a trecut de la coprocultura la amplificarea genomica, studiem acum ARN-ul microbilor, nu bacteria pe placa. De aceea s-a schimbat mult ceea ce stiam noi despre microbii din intestin, pentru ca abordarea nu se mai face prin microbiologia clasica, se face cu metode de genomica. S-a demonstrat ca flora intestinala are efecte asupra bunei functionari a intestinului, asupra functionarii ficatului, este implicata in sindromul metabolic si chiar a diabetului sau a starii psihice. Exista posibilitatea de a schimba flora intestinala la sobolani, iar sobolanii care primesc fecale de la sobolanii obezi devin obezi. Invers, inca nu s-a putut face. Schimband flora intestinala prin dieta sau probiotice, putem chiar schimba temperamental oamenilor. Exista studii pe animale.


Clar, dezechilibrele la nivelul florei ne influenteaza intreg organismul.

Sigur, mai nou exista tendinta de a trata Helicobacter Pylori cu probiotice, nu cu antibiotice.

Asa cum spuneati la inceput, gastroenterologia este foarte interconectata cu nutritia. Discutam mult despre E-uri, coloranti, alimente fast-food. Unele lucruri pot fi controlate, altele, nu. Care este impactul alimentatiei de astazi asupra sistemului digestiv si unde am putea interveni?

Primul lucru pe care-l recomand este sa nu cititi toate prostiile pe Internet. Exista oameni care au anumite inclinatii, asa cum unii spun ca exista martieni, exista unii care spun ca daca mananca graunte sunt mai sanatosi sau daca mananca fara gluten ar fi, de asemenea, mai sanatosi.
In al doilea rand, E-urile nu sunt otravuri, sunt niste coduri de clasificare a unor aditivi alimentari. Este plina lumea de oameni grabiti care trebuie sa manance repede, pentru a se intoarce la lucru. Nu ai timp sa-ti fierbi o gaina in fiecare zi sau sa-ti cureti ceapa si usturoi. Noi, prin modul de a trai, trebuie sa mai apelam din cand in cand la fast-food,
sigur ca nu este sanatos sa mananci zilnic acolo, nu este sanatos sa mananci zilnic cartofi prajiti. Insa daca esti intr-o deplasare sau intr-un aeroport, n-ai cum sa scoti gaina sau sa-ti faci o salata de cruditati. Credeti ca este mai bine sa fumam afara si sa bem fresh de portocale? Ideal este sa mancam de toate, insa corect este sa mancam rational, conform piramidei alimentare, cu un echilibru.

Cele mai multe recomandari referitoare la stilul de viata sanatos incep prin „consumati fructe si legume”, insa stim ca multe personae nu le tolereaza. De ce se produc aceste reactii dupa ce consumam aceste alimente?

Ne intoarcem din nou la flora microbiana. Balonarea se produce din cauza gazelor. Gazele se produc prin actiunea florei microbiene asupra produselor care ajung acolo. Sigur, acele vegetale care contin feculente produc gaze. Ti-o asumi. Nu doar gazele in plus produc balonare, ci si sensibilitatea peretelui intestinal. Sunt oameni care percep balonarea fara sa aiba gaze mai multe decat cei nebalonati. Si mai este ceva. Viteza de tranzit. Cu cat tranzitul este mai lent prin intestin, cu atat balonarea este mai puternica.



Balonarea si constipatia sunt doua probleme care apar in special la femei. De ce?

Problema de epidemiologie a constipatiei si balonarii este complicata. In principiu, intestinul iritabil este mai prezent la femei. La inceputul anului, am facut publice datele unui studiu care arata ca este greu sa stabilesti prevalenta acestor simptome din cauza modului diferit de raportare. Anul acesta, la San Diego, vom lansa un studiu asupra intestinului iritabil si va fi inclusa si Romania printre tarile participante. Revenind la intrebare, traditional, da, cele doua simptome sunt mai prezente la femei, insa nu avem studii care sa confirme aceste lucruri. Variatiile hormonale care se produc in corpul femeii sunt in topul cauzelor care determina cele doua probleme. Ar mai fi sedentarismul si faptul ca femeile petrec mai mult timp in bucatarie.

Despre ce inovatii medicale se discuta astazi in zona gastroenterologiei?

In focus raman cancerul si identificarea noilor medicamente si solutii pentru tratamentul acestuia. In plus, se fac studii pe noi tehnici de endoscopie, astfel incat aceasta sa poata inlocui biopsia. Mai exista o tendinta de a vedea circulatia la nivelul mucoasei. Gastroenterologia se dezvolta si suntem in etapa medicinei bazate pe dovezi. Toata lumea face ghiduri, metaanalize.

Transmiteti‑le un gand celor care ne citesc...

Va recomand moderatie si abordarea nepasionala si nesubiectiva a problemelor!

Articol publicat in Nr. 6 al revistei ”Perspective, Jurnal de Medicina Integrativa”.