Cand hormonii vin din alimente

Traim vremuri cand consumul a atins cote-record. Asa ca producatorii din industria carnii si din industria lactatelor, precum si marii producatori de legume si de fructe s-au aliniat, si ei, cererii pietei, cautand solutii pentru cresterea productiei.
Iar cum animalele, legumele si fructele nu s-au preschimbat de la sine in rase si, respectiv, in soiuri cu capacitati sporite, solutiile au venit din exterior, prin artificii de natura hormonala.

Uneori, hormonii sunt administrati vacilor de carne sau de lapte, dar si puilor si altor animale de carne, pentru ca procesul de crestere sa aiba loc mai rapid si, de fapt, pentru ca rezultatul final sa fie mai multa carne si mai mult lapte decat s-ar fi obtinut, in acelasi timp, in lipsa „suplimentelor de viteza”.
Lucrurile ar fi bune si frumoase, cum se spune, numai ca ramane intrebarea si, totodata, ingrijorarea: artificiul cu hormonii nu are efecte asupra sanatatii celor care consuma produsele cu pricina?

STIMULATORI DE CRESTERE

Hormonii folositi in industria alimentara pentru stimularea productiei sunt de doua feluri: hormoni steroizi si hormoni proteici. Cele doua tipuri de hormoni actioneaza diferit asupra organismului, dupa cum explica, intr-un studiu dat publicitatii, cercetatorii de la Centrul Medical Universitar New York. Astfel, prin consumul de alimente provenite din animale tratate cu hormoni steroizi – care au ca precursor comun colesterolul: estradiol, estrona, testosteron, cortizol, aldosteron –, acestia trec direct in fluxul sangvin, care ii transporta la celule. In schimb, prin consumul unor alimente provenite din animale tratate cu hormoni proteici – printre care somatotropina (hormonul de crestere – STH), dar si insulina, glucagonul sau prolactina –, doar o mica parte din respectivii hormoni ajung in sange, intrucat ei sunt fragmentati in parti mai mici si digerati mai intai in stomac, pierzandu-si astfel concentratia pana ce ajung sa fie asimilati de celule.
Asa se explica, se pare, ca dintre doua produse tratate cu hormoni, doar unele au impact hormonal considerabil asupra corpului uman.

HORMONII DIN PRODUSELE LACTATE

In Canada, Australia, Noua Zeelanda si in Japonia, dar si in tarile Uniunii Europene – deci si in Romania –, legea interzice folosirea hormonilor de crestere in fermele de vaci pentru lapte, ceea ce, teoretic, ne pune la adapost de probleme. In Statele Unite ale Americii insa, unde legea nu interzice injectarea vacilor de lapte cu hormonul de crestere bovin (somatotropina bovina sau rbGH – recombinant bovine growth hormone), practica a starnit, de-a lungul vremii, valuri de proteste din partea consumatorilor. De altfel, F.D.A. (Autoritatea Americana pentru Alimente si Medicamente) este autoritatea care a girat pentru siguranta laptelui provenit de la vaci tratate cu hormon de crestere bovin. Mai exact, in urma analizei laptelui, F.D.A. a concluzionat ca este vorba despre un nivel redus de hormoni de crestere bovin (rbGH), care nu afecteaza sanatatea. Argumentele F.D.A. s-au bazat pe faptul ca hormonii folositi sunt proteici si nu ajung, deci, direct in fluxul sangvin. Si totusi, s-au gasit concentratii mari de proteine specifce in tesuturile unor consumatoare de lactate diagnosticate cu cancer de san, potrivit unui studiu realizat la Centrul Medical din New York.

Analiza produselor lactate a aratat, de asemenea, ca laptele provenit de la vaci injectate cu somatotropina contine si substanta IGF-1 (insulin-dependent growth factors, adica factori de crestere insulin-dependenti), hormon implicat in procesul de crestere, in sinteza de proteine si in producerea de insulina si care, potrivit unor studii, ar favoriza si cresterea tumorilor, putand fi asociat cu mai multe tipuri de cancer: de prostata, colorectal, de san etc. Trebuie spus insa ca analizele de laborator au gasit IGF-1 si in laptele de soia.

HORMONII DIN CARNE

Calitatea carnii pentru consum are, si ea, de suferit prin industrializarea masiva. Conditiile in care sunt tinute animalele si calitatea hranei pe care o primesc, tratamentele cu hormoni de crestere si cu antibiotice, stresul pe care il suporta animalele pe durata vietii si in momentul sacrifcarii, fiecare dintre acestea isi pune amprenta asupra compozitiei biochimice a ceea ce ajunge in farfuriile noastre. Iar efectele asupra sanatatii celor care consuma aceste produse pot fi observate peste tot in jurul nostru: fetite care intra la pubertate precoce (avand prima menstruatie la zece ani sau chiar mai devreme), baieti si barbati carora li se dezvolta sanii, copii si adulti obezi, copii si adulti care dezvolta rezistenta la antibiotice si multe altele.

Copiii supraponderali au un risc mai mare de a ajunge la pubertate precoce, iar alimentatia de proasta calitate este un factor cheie.

De altfel, mai ales copiii sunt afectati din cauza unei alimentatii cu hormoni, pentru ca sistemul lor endocrin nu este inca maturizat – nu secreta hormoni sexuali –, ceea ce ii face sa reactioneze la orice cantitate, cat de mica, de hormoni sexuali care le ajung in corp. Exista, in acest sens, studii care fac o legatura intre hormonii steroizi si maturizarea sexuala prematura a fetelor.

PESTICIDELE CARE NE TULBURA ECHILIBRUL

Nici daca ar fi sa renuntam la carne si la produsele lactate si am consuma, in principal, fructe si legume, n-am putea fi linistiti in ceea ce priveste dezechilibrele hormonale si bolile cu care ne putem confrunta din cauza alimentelor (in afara de situatia in care am manca numai fructe si legume organice, desigur).

Un studiu publicat de asociatia Reteaua Paneuropeana privind Actiunea Pesticidelor (Pesticide Action Network PanEurope), fondata de Autoritatea europeana pentru securitate sanitara, subliniaza ca majoritatea pesticidelor care sunt folosite pentru tratarea fructelor si legumelor este perturbatoare a activitatii endocrine. Iar reziduurile de pesticide care ne ajung in corp prin consum nu sunt de neglijat. Astfel ca unei persoane care mananca, sa spunem, 12 dintre fructele si legumele cotate ca find cele mai contaminate cu pesticide ii ajung in organism, in medie, zece substante toxice intr-o zi, conform studiului anual realizat de ONG-ul L’Environmental Working Group din Washington. In schimb, daca o persoana mananca 15 fructe si legume mai putin contaminate, se expune riscului de a-si aduce in corp, in medie, mai putin de doua pesticide intr-o zi.

Referinte:

1. www.livestrong.com/article/557688-food-withhormones-vs-food-without-hormones/
2. www.consoglobe.com/pesticides-fruits-legumes-pollues-3076-cg
3. www.livestrong.com/article/546411-dogrowth-hormones-in-food-affect-children/
4. www.livestrong.com/article/98816-effects-growth-hormones/
5. www.organicconsumers.org/news/sponsoredacademics-admit-falsely-claiming-safetymonsantoeli-lillys-bovine-growth-hormone