Legatura dintre dezechilibrele emotionale si problemele de memorie si concentrare: de la cauza, la efect

Legatura dintre dezechilibrele emotionale si problemele de memorie si concentrare: de la cauza, la efect

Efectele stresului si ale anxietatii asupra capacitatii de concentrare si memoriei sunt incontestabile. Daca vorbim despre tulburari sau dezechilibre emotionale mai grave, efectele sunt cu atat mai pregnante. De ce se intampla asta si ce ar trebui sa facem, daca ne confruntam cu astfel de probleme, pe fondul unui dezechilibru emotional?

Cuprins:

Ce este sanatatea emotionala
Cognitia: atentia, memoria si capacitatea de concentrare
Afectarea cognitiei in depresie si alte tulburari emotionale

Perioadele solicitante, cum ar fi o sesiune sau un loc de munca extenuant, contextul pandemic actual sau instalarea unor tulburari precum anxietatea sau depresia pot avea astfel de urmari. De la simptome usoare, la pierderi de memorie, manifestarile pot varia in intensitate si durata de la un caz la altul. In cele ce urmeaza, vom explica legatura dintre dezechilibrele emotionale si problemele de memorie si concentrare, precum si ce ai de facut pentru a-ti imbunatati si mentine sanatatea emotionala.

Ce este sanatatea emotionala

Sanatatea emotionala este unul dintre aspectele sanatatii mintale. Include constientizarea emotiilor si capacitatea de a le gestiona atat pe cele pozitive, cat si pe cele negative. Oamenii sanatosi emotional au mecanisme functionale de gestionare a emotiilor negative si sunt, totodata, deschisi la ideea de a cere ajutor profesional, in cazul in care lucrurile degenereaza in acest sens.

O stare emotionala buna este legata si de sanatatea fizica. Persoanele expuse la factori de stres multipli si la emotii negative repetate pot dezvolta inclusiv probleme de sanatate fizica. Acestea nu sunt provocate, per se, de sentimentele negative, ci de comportamentele pe care acestea le pot influenta, cum ar fi alimentatia deficitara, fumatul, consumul excesiv de alcool - comportamente care capata amploare in perioadele stresante. Astfel de obiceiuri cresc riscul aparitiei unor probleme de sanatate mai severe, cum ar fi afectiunile cardiovasculare sau diverse tipuri de cancer.

Sanatatea emotionala poate coexista, insa, cu tulburarile psihice, dar si cu asa-zisele zile proaste. In cazul tulburarilor, cauzele sunt mai profunde, precum traumele sau dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Sanatatea emotionala se refera, mai degraba, la reglajul emotiilor, la constientizarea acestora si la aplicarea mecanismelor de a le face fata. Toate acestea pot fi puse in practica si de catre persoanele diagnosticate cu anumite afectiuni psihice.

Ce semne indica o sanatate emotionala precara?

Ce semne indica o sanatate emotionala precara

Exista cateva avertismente clare pentru deteriorarea sanatatii emotionale:

  • Nevoia de izolare fata de familie, prieteni sau colegi;
  • Un nivel scazut de energie;
  • Tulburarile de somn - prea multa sau prea putina odihna;
  • Tulburarile de alimentatie - o dieta deficitara sau, dimpotriva, un aport caloric mai ridicat decat este nevoia corpului;
  • Dezvoltarea unor obiceiuri nocive precum fumatul sau consumul excesiv de alcool sau intensificarea acestora, pe un fond preexistent;
  • Scaderea productivitatii si a performantei;
  • Angajarea in conflicte interpersonale, intr-o masura mai mare decat in mod obisnuit;
  • Starile de iritabilitate, sentimentul de vina, lipsa sperantei, sentimentul lipsei de valoare si al lipsei de importanta;
  • Neglijarea igienei si intreruperea obiceiurilor de ingrijire personala.

Echilibrul emotional

Echilibrul emotional este abilitatea mintii si a corpului de a-si mentine stabilitatea si flexibilitatea in fata provocarilor si a schimbarilor. Echilibrul emotional sustine sanatatea fizica si este, totodata, o conditie obligatorie pentru dezvoltarea personala si pentru starea de bine.

Mintea umana experimenteaza ganduri si emotii diverse, in momente diferite. Armonia nu vine din neintegrarea celor negative, ci din capacitatea de a ne regasi armonia si echilibrul. Atunci cand aceste emotii negative ne acapareaza, insa, pentru mai mult timp, ni se poate intampla sa ne pierdem abilitatea de a reveni la starea neutra anterioara. Ne putem bloca in stari precum furia, teama, grija, disocierea, autosabotajul sau depresia, agitatia, impulsivitatea, anxietatea. Iar urmarile ne pot face cunoscute atacurile de panica, privarea de somn, lipsa motivatiei, capacitatea redusa de concentrare si problemele de memorie. Adesea coplesitoare, aceste emotii pot ajunge sa ne domine procesele cognitive.

Echilibrul emotional si stilul de viata

Echilibrul emotional si stilul de viata

Stresul este principalul factor care contribuie la dezvoltarea dezechilibrelor emotionale. Desi omniprezent, poate fi combatut prin diverse actiuni. Preferintele variaza de la o persoana la alta, insa, exista cateva retete universal valabile de a lupta eficient impotriva efectelor stresului:

  • Sportul - Activitatea fizica stimuleaza productia neurotransmitatorilor responsabili de starea de bine (endorfine), protejeaza impotriva efectelor stresului prin imbunatatirea sanatatii cardiovasculare, digestive si a imunitatii, stimuleaza capacitatea de concentrare si reduce starile de furie si de iritare si ajuta la reglarea obiceiurilor de somn, conform Mayo Clinic.
  • Alimentatia corecta - Vitaminele, mineralele si antioxidantii sunt combustibilul de care are nevoie creierul pentru a functiona la parametri optimi. Pentru a beneficia de toate avantajele unei alimentatii corecte, evita alimentele care stimuleaza inflamatia (de exemplu, zaharul) si pe acelea care promoveaza stresul oxidativ, cum ar fi alimentele procesate sau grasimile trans. Asigura-te ca ai parte de toti nutrientii necesari (glucide, lipide, proteine) din hrana zilnica, pluseaza cu alimente care contin probiotice si, la sugestia medicului, completeaza-ti alimentatia cu suplimente alimentare naturale.
  • Odihna - Conform unui studiu din 2017, somnul joaca un rol important in capacitatea de a ne regla emotiile si influenteaza felul in care reactionam la diferiti stimuli si evenimente.

Tulburarile emotionale

Acest termen general se refera la o serie de tulburari si afectiuni care pot include simptome ce pot afecta gandirea, perceptia, dispozitia sau comportamentul. Tulburarile emotionale pot afecta capacitatea unei persoane de a face fata muncii si responsabilitatilor zilnice, relatiilor si altor situatii solicitante. Relatia dintre factorii de stres si tulburarile emotionale este una complexa, iar faptul ca stresul poate inrautati un episod de acest gen este cunoscut. Tratarea tulburarilor emotionale se realizeaza fie prin medicatie, fie prin consiliere terapeutica, fie prin ambele metode, complementar. Iata, pe scurt, care sunt cele mai frecvente tulburari emotionale si afectiuni mintale:

  • Tulburarile emotionaleTulburarile de anxietate - includ o serie de tulburari, de la fobii sociale sau specifice (claustrofobia), la atacuri de panica, sindromul obsesiv compulsiv sau tulburarea de stres post-traumatic.
  • Tulburarile emotionale si de comportament la copii - includ tulburarea de comportament opozitionist-sfidatoare, tulburarea de conduita si tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD).
  • Tulburarea bipolara - cunoscuta in trecut drept depresie maniacala, aceasta tulburare poate provoca episoade de manie si depresie, dar si simptome psihotice.
  • Depresia - este o tulburare de dispozitie, manifestata prin tendinte de pierdere a interesului si entuziasmului si printr-un nivel scazut de energie. Tristetea nu tradeaza neaparat existenta acestei tulburari.
  • Tulburari de disociere - disocierea este un proces prin care persoanele afectate se deconecteaza de la propriile ganduri, sentimente si amintiri. Poate fi asociata cu un simt redus al identitatii. Tulburarile de disociere includ amnezia disociativa, fuga disociativa, tulburarea de depersonalizare si tulburarea de identitate disociativa.
  • Tulburarile alimentare - anorexia sau bulimia pot afecta deopotriva femeile si barbatii si au consecinte grave atat pentru sanatatea mintala, cat si pentru cea fizica.
  • Tulburarea obsesiv-compulsiva - este o tulburare de anxietate. Gandurile, imaginile si impulsurile intruzive, nedorite, care se intampla in mod recurent reprezinta obsesii. In ceea ce priveste latura compulsiva, manifestarile includ ritualuri repetitive si cronofage, realizate in scopul reducerii stresului.
  • Paranoia - tradeaza sentimentul irational, dar persistent de persecutie. Se manifesta prin lipsa de logica in gandire, idei fixe, susceptibilitate, orgoliu exagerat si, uneori, chiar prin halucinatii. Poate fi un simptom al tulburarilor paranoide, precum sunt tulburarea de personalitate paranoida, tulburarea deliranta paranoida sau schizofrenia.
  • Tulburarea de stres post-traumatic - se poate dezvolta pe fondul unui eveniment traumatic, precum sunt accidentele, abuzurile fizice sau sexuale sau intamplarile traumatice colective, cum ar fi razboaiele sau dezastrele naturale.
  • Psihoza - se manifesta prin iluzii, halucinatii si gandire confuza. Episoadele psihotice pot avea loc pe fondul altor tulburari mintale, precum schizofrenia, dar pot fi si induse de abuzul de substante, de exemplu.
  • Schizofrenia - este o tulburare psihotica complexa, caracterizata prin perturbari ale gandirii si emotiilor si printr-o perceptie distorsionata asupra realitatii. Simptomele pot varia de la halucinatii, tulburari de gandire, izolare sociala, lipsa de motivatie si memorie deficitara, tendinte suicidale.

Simptomele problemelor de sanatate mintala

Am mentionat, anterior, cateva simptome specifice ale celor mai frecvente tulburari emotionale. Pe langa acestea, completam lista manifestarilor cu urmatoarele:

  • Sentimente de tristete, melancolie, neputinta;
  • Confuzie si abilitate redusa de concentrare;
  • Teama excesiva, anxietate anticipativa si sentimente extreme de vina;
  • Schimbari bruste de dispozitie;
  • Izolare sociala;
  • Oboseala cronica, nivel scazut de energie si tulburari de somn;
  • Detasare de realitate;
  • Inabilitate in a face fata responsabilitatilor, problemelor zilnice si factorilor de stres;
  • Sincope logice, dificultate de a intelege informatiile sau de a le corela cu situatii si persoane;
  • Abuz de alcool si substante interzise;
  • Schimbari majore ale obiceiurilor alimentare;
  • Schimbari de libido;
  • Furie excesiva, reactii disproportionate, ostilitate si chiar violenta;
  • Tendinte suicidale.

Cauzele problemelor de sanatate mintala si factorii de risc

Tulburarile emotionale pot fi declansate fie de o serie de factori de risc, fie de un eveniment stresant. Totodata, ele se pot dezvolta gradual sau izbucnesc brusc, stimulate de un factor extern. Mental Health America enumera, printre posibilele cauze si factori de risc urmatoarele:

  • Genetica - numeroase tulburari si afectiuni psihice se transmit ereditar.
  • Mediul - un mediu stresant, precum lipsurile financiare sau traiul intr-o familie abuziva pot contribui la dezvoltarea unei astfel de tulburari.
  • Traumele din copilarie - in ciuda faptului ca ai parasit un mediu precar, efectele traumelor din copilarie isi pot face simtita prezenta oricand pe parcursul vietii.
  • Evenimentele stresante - pierderea unei persoane dragi sau prezenta intr-un accident de masina pot declansa o afectiune psihica.
  • Obiceiurile nesanatoase - somnul precar, alimentatia deficitara sau sedentarismul reprezinta, de asemenea, factori de risc pentru o serie de afectiuni psihice.
  • Abuzul de alcool si droguri - aceste substante nu doar ca pot declansa o afectiune psihica, dar, sunt cunoscute si pentru capacitatea de a ingreuna procesul de vindecare.
  • Dezechilibrele chimice - pentru ca cele mai multe tulburari emotionale au la baza un dezechilibru chimic care afecteaza deopotriva creierul si corpul, acestea reprezinta si un factor de risc pentru dezvoltarea afectiunilor psihice.

Ce este o cadere nervoasa si cum se manifesta

O cadere nervoasa poate sa apara in perioadele marcate de stres emotional sau mental puternic. Stresul poate deveni atat de extrem, incat o persoana sa nu-si mai poata duce la bun sfarsit activitatile zilnice. Termenul ”cadere nervoasa” nu este unul clinic si nu descrie o problema de sanatate psihica.

Caderea nervoasa este un declin brusc al sanatatii mintale. Ea insasi poate fi un semn al unei tulburari emotionale, cum ar fi anxietatea sau o tulburare de dispozitie. Caderile nervoase au un inceput inopinat, chiar daca pot avea la baza probleme mult anterioare. Sunt intense, dar temporare si sunt insotite de sentimente coplesitoare se stres.

Simptomele fizice si psihice ale caderii nervoase

Exista o serie de simptome prin care se manifesta caderile nervoase. Acestea pot avea la baza si alte afectiuni sau se pot intampla pe fondul unor conditii preexistente. Iata care sunt cele mai frecvente simptome ale caderii nervoase:

  • Starile depresive, melancolice;
  • Anxietatea anticipativa, teama;
  • Sentimentul de a fi coplesit;
  • Incapacitatea de a duce la bun sfarsit sarcinile zilnice de acasa si de la munca;
  • Probleme de concentrare, incapacitate de a lua decizii;
  • Izolarea sociala;
  • Schimbarile bruste de dispozitie;
  • Igiena personala precara;
  • Tulburarile de somn;
  • Schimbarile de apetit, respectiv modificari rapide ale greutatii corpului;
  • Starile de oboseala si letargie;
  • Problemele gastrointestinale;
  • Durerile fizice inexplicabile, care nu au legatura cu un diagnostic preexistent;
  • Scaderea imunitatii si imbolnavirea frecventa;
  • Transpiratia excesiva, inexplicabila;
  • Cresterea pulsului si tremuratul;
  • Starile de ameteala, insotite uneori si de stari de greata;
  • Plansul excesiv.

Este foarte important ca, odata ce observi unul sau mai multe dintre aceste simptome, sa ceri ajutorul unui specialist.

Cauzele care determina aparitia unei caderi nervoase

Cele mai importante doua cauze care determina aparitia caderilor nervoase sunt perioadele foarte stresante si preexistenta unor tulburari emotionale.

Stresul poate pune stapanire pe corpul si pe mintea umana. Uneori, caderile nervoase pot avea loc ani mai tarziu dupa un eveniment sau un interval de timp foarte stresante. Indiferent de situatie, reactia corpului poate fi foarte intensa.

Desi stresul este un factor important, la fel de multa greutate o are si abilitatea ta de a-l gestiona. Altfel spus, o situatie extrema poate fi cauza caderii nervoase in aceeasi masura in care pot fi si mecanismele tale de a face fata stresului. De aceea, este important sa inveti sa il gestionezi in moduri sanatoase, eventual cu ajutor specializat.

Cum ne putem controla emotiile si mentine echilibrul psihic

Abilitatea de a experimenta corect emotiile si de a le exprima este mai importanta decat ti-ai putea imagina. Ca raspuns la diverse situatii, emotiile joaca un rol important in felul in care reactionezi. Astfel, atunci cand esti constient de ele si le gestionezi corect, poti avea parte de o serie de beneficii: capacitatea de a lua decizii, abilitatea de a dezvolta si mentine relatii, abilitati sociale ce privesc interactiunile de zi cu zi, dar si o ingrijire personala sporita.

La polul opus, atunci cand emotiile nu sunt gestionate corespunzator, pot avea un impact negativ asupra relatiilor tale si asupra controlului pe care il ai asupra propriei vieti si bunastari. Un studiu din 2010 indica o legatura clara intre capacitatea de a-ti regla emotiile si sanatatea emotionala. Iata cateva modalitati prin care poti invata sa iti controlezi emotiile, pentru a-ti mentine echilibrul psihic si emotional:

Analizeaza impactul propriilor emotii

Analizeaza impactul propriilor emotii

Emotiile intense nu sunt neaparat negative. Dimpotriva, aceasta intensitate indica faptul ca nu iti reprimi reactiile naturale. Poti simti aceeasi presiune coplesitoare si in fata unui eveniment fericit, dar si in fata unuia trist. Asadar, cum iti dai seama daca e ceva in neregula? Se pare ca, atunci cand pierzi controlul asupra propriilor emotii, pot aparea urmari in diferite aspecte ale vietii: conflicte interpersonale, relatii deficitare, dificultati in a socializa, incapacitatea de a te concentra la scoala sau la serviciu, nevoia de a folosi diferite substante pentru a face fata propriilor emotii. De aceea, e important sa analizezi impactul pe care il au emotiile tale asupra propriei vieti si sa identifici eventualele probleme.

Regleaza, nu reprima

Din pacate, nu exista un buton pentru reglarea emotiilor. Insa, atunci cand le suprimi (in mod constient) sau le reprimi (in mod inconstient), iti refuzi dreptul de a le experimenta si exprima. Astfel de strategii pot duce la aparitia unor tulburari emotionale precum anxietatea, depresia, tulburarile de somn. Solutia, in acest sens, ar fi sa gasesti un echilibru armonios intre emotiile coplesitoare si absenta completa a acestora.

Identifica-ti sentimentele

Pune-ti intrebari. Ce simti in legatura cu o anumita situatie? Care a fost factorul declansator a emotiei tale? Situatia poate avea o alta explicatie pertinenta, cum ar fi un fond de oboseala sau stres? Cum vrei sa iti exprimi aceste sentimente? Exista o cale mai buna de a le face fata? Ia in calcul orice raspuns posibil si reconstruieste emotia. Prin exercitiu, aceasta tactica iti va intra in obisnuinta, iar gestionarea emotiilor va deveni tot mai usoara si mai eficienta.

Accepta-ti toate emotiile

Daca vrei sa inveti sa iti controlezi emotiile, e important sa le accepti asa cum sunt, sa nu iti invalidezi experienta, chiar daca este una extrema. Fii confortabil cu ceea ce simti, practica acceptarea lor, nu le clasifica drept ”bune” sau ”rele” si considera-le informatii pe care mintea ta ti le transmite. Acceptarea lor, inclusiv a celor negative, poate duce la un grad mai mare de satisfactie si mai putine simptome ce tin de sanatatea mintala.

Fa-ti un jurnal de dispozitie

Atunci cand scrii despre emotiile tale si despre reactiile pe care le ai in asociere cu acestea, poti observa mai usor mecanismele proprii si tiparele pe care le urmezi pentru a face fata. E suficient sa iti notezi schimbarile de dispozitie si sa reflectezi asupra acestora. In acest fel, iti vei da seama si daca exista circumstante specifice care iti declanseaza anumite raspunsuri. Totodata, acest obicei te va ajuta sa iti analizezi reactiile si sa explorezi mai multe posibilitati de reactie pentru dati ulterioare cand vei avea experiente similare.

Respira

Atunci cand esti atat de fericit sau de furios, incat ti-e greu sa iti exprimi emotiile, pune in practica tehnici de respiratie simple, care te vor ajuta sa ajungi la o stare de echilibru. Simplul fapt ca acorzi atentie respiratiei nu iti va face emotiile sa dispara, ci te poate ajuta sa temperezi eventualele reactii extreme pe care le ai in consecinta dispozitiei. Respira incet, adanc, din diafragma si observa-ti torsul in timp ce faci asta. Tine-ti respiratia si numara pana la zece, apoi elibereaza, la fel de incet, aerul din plamani.

Invata cand sa te exprimi

Exista situatii cand este dezirabil sa iti tii in frau reactiile. De exemplu, nu te va ajuta in niciun fel sa ridici tonul in fata unui superior de la serviciu, oricat de frustrat ai fi. Fii mereu constient de imprejurari si, cu timpul, vei invata in ce situatii este in regula sa reactionezi exact asa cum simti si cand e preferabil sa iti inabusi reactiile - nu emotiile! - pentru a-ti pastra statutul si a-i proteja pe cei din jur.

Acorda-ti spatiu

Putina distanta fata de propriile emotii nu tradeaza o fuga de acestea. Atunci cand simti intens, dar iti doresti sa reactionezi intr-un mod rezonabil, fara a-ti suprima sau reprima emotiile, poate fi de folos sa iti distragi propria atentie catre altceva, temporar. Fa o plimbare in parc, asculta melodia preferata, urmareste un videoclip haios, suna un prieten sau ia-ti cateva minute pe care sa le petreci cu animalul tau de companie - orice te ajuta sa iti iei putin spatiu, pentru a intelege ceea ce simti, fara a reactiona disproportionat.

Da o sansa meditatiei

Daca practici deja meditatia, acorda-i rolul de mecanism de gestionare a emotiilor intense. Aceasta te poate ajuta sa devii mai constient de emotiile si experientele tale, sa le observi fara a te judeca si fara a incerca sa le schimbi sau sa le faci sa dispara. Meditatia te poate ajuta sa inveti sa iti accepti emotiile, dar vine la pachet si cu alte beneficii, precum relaxarea sau un somn de calitate.

Redu stresul

Desigur, aici nu ne referim la a te detasa de orice stimul din viata ta, ci la tehnici pe care le poti aplica pentru a reduce impactul stresului asupra sanatatii tale emotionale sau pentru a invata sa iti gestionezi mai bine emotiile. Un somn odihnitor, o intalnire cu prietenii, sesiunile de antrenamente fizice, petrecerea timpului in natura sau practicarea unui hobby sunt metode eficiente care te ajuta sa faci fata mai bine stresului.

Cere ajutorul unui terapeut

Daca emotiile tale sunt in continuare coplesitoare, cere sprijinul unui psihterapeut. Acestea pot fi rezultatul unor traume, al unor probleme de familie sau al altor griji ce tin de stabilitatea ta emotionala, financiara etc.. Pe de alta parte, pot fi si un semnal de alarma pentru tulburari emotionale precum cea bipolara sau borderline, iar un terapeut bun va sti sa te indrume catre specialistul potrivit. De asemenea, iti va oferi sprijinul sau cu compasiune si fara a te judeca si te va ajuta sa explorezi factorii care contribuie la starea ta emotionala, sa identifici si sa gestionezi schimbarile de dispozitie, sa te invete sa iti reglezi sentimentele intense si sa iti exprimi emotiile reprimate, dar si sa te provoace sa reincadrezi emotiile responsabile de o stare emotionala precara.

Cognitia: atentia, memoria si capacitatea de concentrare

Tulburarile cognitive si de memorie

Cognitia sau cunoasterea este definita drept actiunea mentala de dobandire si intelegere a informatiei prin gandire, experiente si simturi. Insusirea informatiilor, asimilarea si depozitarea acestora si folosirea lor ulterioara in comportament fac parte din acest proces complex. In ceea ce priveste abilitatile cognitive de baza, acestea sunt abilitati pe care creierul uman le foloseste pentru a gandi, citi, invata, pentru a-si aminti, pentru a argumenta si pentru a acorda atentie. Impreuna, toate aceste abilitati asigura preluarea informatiilor din exterior, depozitarea lor in ”banca de cunostinte” a creierului si folosirea lor in viata de zi cu zi.

Tulburarile cognitive si de memorie

Tulburarile cognitive sunt definite ca orice tulburare care afecteaza in mod semnificativ functia cognitiva a unui individ pana la punctul in care functionarea normala in societate este imposibila fara tratament. Iata care sunt cele mai frecvente tulburari care afecteaza memoria si intregul proces de cognitie:

Depresia

Tulburarea majora depresiva este o afectiune medicala frecventa, care afecteaza in mod negativ dispozitia, felul in care te simti, gandesti si reactionezi. Poate provoca sentimente de tristete si este adesea insotita de o scadere a interesului fata de activitati de care, in mod obisnuit, te-ai bucura. Poate fi, totodata, cauza altor probleme emotionale si fizice si iti poate afecta capacitatea de a functiona acasa si la serviciu.

Dementa

Dementa nu este o afectiune specifica, ci mai degraba un termen generic pentru tulburari care se manifesta prin pierderea abilitatii de a-ti aminti, de a gandi sau de a lua decizii, tulburari care afecteaza viata de zi cu zi si responsabilitatile de baza care o descriu. Alzheimer, de exemplu, este una dintre aceste tulburari si totodata cea mai frecventa. Desi dementa se instaleaza, de regula, la varste inaintate, nu este parte din procesul normal de imbatranire.

Delirium

Delirium este o perturbare a abilitatilor mintale, care se manifesta prin confuzie mintala pe termen scurt, o constientizare redusa asupra mediului inconjurator si, uneori, prin tulburari ale cognitiei. Debutul acestei afectiuni este foarte rapid - de la cateva ore, la cateva zile. Se poate instala in urma unei infectii, in urma unui traumatism cranian sau ca efect al consumului de substante.

Amnezia

Amnezia este un termen general care descrie pierderile de memorie. Aceste pierderi pot fi temporare sau permanente. In general, ”amnezia” se refera mai degraba la cele temporare. Printre cauzele si factorii de risc ai amneziei se numara traumatismele craniene, abuzul de substante sau alcool, evenimentele traumatice sau preexistenta unor afectiuni, precum este boala Alzheimer.

Afectarea cognitiei in depresie si alte tulburari emotionale

Numeroase studii au demonstrat prezenta unor deficiente neuropsihologice in randul persoanelor diagnosticate cu depresie, care afecteaza inclusiv memoria vizuala si pe cea verbala. Descresterea cognitiei a fost asociata cu motivatia scazuta, capacitatea de atentie atenuata, incapacitatea de concentrare, intreruperea gandurilor si incetinirea procesului de gandire. Deficientele cognitive sunt mai pronuntate in randul pacientilor cu simptome melancolice. Erorile de atentie, si sincopele de memorie verbala, non-verbala si non-declarativa sunt, de asemenea, comune pentru aceasta afectiune.

Conform unui studiu din 2006, alte tulburari emotionale si afectiuni psihice in care cognitia este afectata sunt schizofrenia, tulburarea bipolara, sindromul obsesiv-compulsiv, tulburarea somatoforma, tulburarea de personalitate borderline, ADHD. In plus, cognitia are de suferit si de pe urma consumului de substante, cum ar fi cocaina.

Cum afecteaza stresul memoria si capacitatea de concentrare

Cum afecteaza stresul memoria si capacitatea de concentrare

Un studiu Harvard din 2018 asupra efectelor pe care le are cortizolul, hormonul stresului asupra memoriei si a capacitatii de concentrare arata ca un nivel crescut de cortizol poate fi asociat cu o memorie deficitara, chiar daca simptomele evidente nu sunt vizibile. Iata ce impact are hormonul stresului asupra creierului:

Stresul cronic creste riscul aparitiei afectiunilor psihice

Stresul cronic poate aduce schimbari pe termen lung la nivelul creierului, conform unui studiu din Molecular Psychiatry. Anxietatea, depresia si alte tulburari emotionale pot surveni ca efecte. Stresul genereaza mai multe celule producatoare de mielina, dar mai putini neuroni decat in mod obisnuit, iar acest exces poate afecta sincronizarea si echilibrul comunicarii. De asemenea, stresul afecteaza in mod negativ hipocampul, o structura a creierului ce face parte din sistemul limbic si este responsabil cu memoria si orientarea spatiala.

Stresul schimba structura si functionarea creierului

In cadrul aceluiasi experiment, s-a demonstrat ca stresul afecteaza materia cenusie, responsabila de gandire si luare a deciziilor, dar si materia alba (axonii), care se conecteaza cu alte regiuni ale creierului pentru a comunica informatia prin semnale electrice. Supraproductia de mielina cauzata de stresul cronic dezechilibreaza temporar balanta celor doua materii, simptom asociat si in tulburarea de stres post-traumatica.

Stresul omoara celulele creierului

Un studiu al cercetatorilor de la Universitatea de Medicina si Stiinta Rosalind Franklin a demonstrat faptul ca un eveniment stresant singular poate distruge neuronii din hipocamp. Memoria, emotiile si procesul de invatare sunt asociate acestei componente a creierului. Tot hipocampul este una dintre cele doua zone in care are loc neurogeneza, adica formarea de noi neuroni. Desi stresul nu pare sa aiba un efect asupra acestui proces de generare de noi celule in creier, influenteaza supravietuirea celor existente.

Stresul micsoreaza creierul

Chiar si in randul persoanelor stabile emotional, stresul poate duce la micsorarea zonelor din creier asociate cu reglajul emotiilor, metabolismul si memoria. Nu atat evenimentele traumatice palpabile, cat stresul cotidian poate contribui la aparitia unei varietati de tulburari emotionale, sugereaza un studiu realizat la Universitatea Yale. Expunerea la stresul de zi cu zi duce la diminuarea materiei cenusii din cortexul prefrontal, regiunea creierului asociata cu autocontrolul si gestionarea emotiilor. Pe de alta parte, evenimentele stresante recente, cum ar fi pierderea jobului sau prezenta intr-un accident afecteaza constientizarea emotiilor, iar evenimentele traumatice au un impact mai puternic asupra centrilor din creier care moduleaza dispozitia.

Stresul dauneaza memoriei

Probabil ai observat ca, atunci cand incerci sa iti amintesti detaliile unui eveniment stresant, poate fi dificil. Chiar si evenimentele minore pot avea impact negativ asupra memoriei - poti observa acest lucru atunci cand ti se intampla sa uiti unde ai pus cheile de la masina sau telecomanda. De aceste informatii sunt responsabile memoria spatiala si memoria pe termen scurt. Insa, impactul general al stresului asupra memoriei depinde de o serie de variabile, tocmai pentru ca tot stresul poate consolida acest proces de cognitie, atunci cand se manifesta in directia potrivita.

In concluzie, stresul si dezechilibrele emotionale pot avea un impact puternic asupra proceselor de cognitie cum sunt atentia, memoria sau capacitatea de concentrare. De la stimularea productiei de cortizol, la suprimarea celei de endorfine, tulburarile emotionale pot avea o serie de urmari temporare sau permanente asupra felului in care functioneaza creierul. Este foarte important ca, atunci cand observi orice fel de simptome specifice acestora, sa iti activezi mecanismele de control si sa ceri ajutorul unui specialist.

Sursa foto: Pexels

  1. https://www.webmd.com/balance/what-to-know-about-emotional-health
  2. The Neurofeedback Solution: How to Treat Autism, ADHD, Anxiety, Brain Injury, Stroke, PTSD, and More - Stephen Larsen (https://www.amazon.com/Neurofeedback-Solution-Autism-Anxiety-Injury/dp/1594773661/ref=sr_1_1?s=books&ie=UTF8&qid=1381764840&sr=1-1&keywords=neurofeedback )
  3. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/exercise-and-stress/art-20044469
  4. https://www.health.harvard.edu/blog/nutritional-psychiatry-your-brain-on-food-201511168626
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7181893/
  6. https://www.nami.org/Blogs/NAMI-Blog/March-2017/Understanding-Psychotic-Breaks
  7. https://screening.mhanational.org/content/what-causes-mental-illness/
  8. https://www.betterhelp.com/advice/anxiety/nervous-breakdown-symptoms-treatment-and-support/
  9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4175372/
  10. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28703602/
  11. https://www.cambridgecognition.com/blog/entry/what-is-cognition
  12. https://www.psychguides.com/neurological-disorders/cognitive/
  13. https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
  14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2913637/#CIT99
  15. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2913637/#CIT102
  16. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2913637/
  17. https://n.neurology.org/content/91/21/e1961
  18. https://www.nature.com/articles/mp2013190
  19. https://www.jneurosci.org/content/27/11/2734
  20. https://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0006322311011930
  21. https://www.nature.com/articles/npjscilearn201611

Produse recomandate


  • 60 tablete RapidS...
    Pret obisnuit
    87,00 lei
  • flacon cu 100 cap...
    Pret obisnuit
    70,00 lei
  • 30 tablete cu eli...
    Pret obisnuit
    48,00 lei
  • 45 capsule vegetale
    Pret obisnuit
    82,00 lei
  • flacon cu 30 caps...
    Pret obisnuit
    60,00 lei
  • flacon cu 60 caps...
    Pret obisnuit
    153,00 lei
  • 30 capsule vegetale
    Pret obisnuit
    91,00 lei
  • flacon cu 60 caps...
    Pret obisnuit
    147,00 lei

Urmatorul articol


Lasa un comentariu

Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare