📢Ultima zi cu 15% reducere la achizitii de min. 200 de lei

Steatoza hepatica sau boala ficatului gras: simptome, cauze, tratament si preventie

Steatoza hepatica sau boala ficatului gras: simptome, cauze, tratament si preventie

Senzatia de oboseala si lipsa de energie, apetitul scazut insotit de stari de greata si durerile localizate la nivelul abdomenului si subcostal pot fi simptome ale steatozei hepatice sau, cum este cunoscuta popular, ”boala ficatului gras”. Cauzele acestei maladii variaza de la afectiuni preexistente, la consumul excesiv de alcool. Diagnosticul de steatoza hepatica vine la pachet atat cu recomandari privind urmarea unui regim alimentar strict, cat si cu diferite metode de tratament medicamentos , precum si cu suplimente alimentare. In cele ce urmeaza, vei afla totul despre boala ficatului gras, despre gradele steatozei hepatice, despre testele de laborator si analizele recomandate, dar si despre metodele de preventie si tratament.

Cuprins:

Ce este steatoza hepatica?
Cauze si factori de risc pentru steatoza hepatica
Simptomele steatozei hepatice: cum se manifesta boala ficatului gras
Diagnosticarea steatozei hepatice
Tratament pentru steatoza hepatica si metode de preventie
Regim alimentar pentru steatoza hepatica

Ce este steatoza hepatica?

steatoza hepatica

In definitie, steatoza hepatica descrie acumularea de grasime intrahepatica ce depaseste 5% din masa totala a ficatului. Cat timp aceasta acumulare se mentine sub pragul mentionat, triacilglicerolul (TAG) are un rol hepatoprotector.

Triacilglicerolul este principala componenta a grasimii corporale. Acesta reprezinta esterul format din glicerol si trei molecule de acizi grasi si trece printr-un proces de transformare, datorita actiunii ficatului, care il transforma in tesut adipos localizat atat pe organe, cat si in sange si la nivelul pielii.

Atunci cand triacilglicerolul, respectiv lipidele hepatice sunt depozitate in corp in cantitate mare si pentru perioade indelungate, aparitia disfunctiilor metabolice hepatice si a inflamatiilor este inevitabila, iar lipsa metodelor de preventie si a unui tratament adecvat poate duce la instalarea mai multor afectiuni hepatice, printre care si steatoza hepatica.

Gradele de evolutie ale steatozei hepatice

In functie de gradul de evolutie, steatoza hepatica se clasifica in mai multe grade sau stadii de dezvoltare:

  • Steatoza hepatica gradul 1 (ficat gras simplu, necomplicat) - in acest stadiu, grasimea se acumuleaza pe suprafata ficatului, insa nu ii impiedica functionarea normala.
  • Steatoza hepatica gradul 2 (steatohepatita sau inflamatia ficatului) - in aceasta faza, steatoza hepatica se manifesta atat prin acumularea grasimii in exces pe ficat, cat si prin inflamarea acestuia.
  • Steatoza hepatica gradul 3 (fibroza) - aceasta etapa este avansata apare fibroza hepatica. Ficatul este gras, inflamat si prezinta cicatrici.
  • Steatoza hepatica gradul 4 (ciroza) - grasimea in exces, inflamatia cronica si cicatrizarea unor arii mai mari de pe suprafata ficatului sunt simptomele in aceasta faza, in care se instaleaza ciroza hepatica. Acest stadiu poate avea complicatii severe, cum ar fi insuficienta hepatica sau cancerul hepatic (de ficat).

steatoza hepatica grad 1 2 3 4

Cauze si factori de risc pentru steatoza hepatica

Steatoza hepatica poate fi de doua tipuri, in functie de cauzele declansatoare:

Steatoza hepatica non-alcoolica 

 Aceasta apare, asa cum sugereaza si denumirea, in randul persoanelor care nu consuma alcool sau consuma doar cantitati mici. Grasimea acumulata astfel la nivelul ficatului se poate dezvolta in ciroza hepatica sau insuficienta hepatica. Pe langa steatoza hepatica non-alcoolica, grasimea de la nivelul ficatului poate evolua si in steatohepatita non-alcoolica, cand simptomele includ si inflamatia ficatului sau in steatoza asociata sarcinii. Boala ficatului gras asociata sarcinii este o complicatie cu incidenta scazuta, care se instaleaza de cele mai multe ori in al treilea trimestru al sarcinii si poate afecta deopotriva mama si fatul, atunci cand este netratata.


Steatoza hepatica alcoolica

 Aceasta este cauzata de consumul excesiv de alcool si frecventa in randul persoanelor care sufera de alcoolism cronic. De cele mai multe ori, se remediaza prin tratarea alcoolismului si renuntarea la aceasta substanta. Aceeasi cauza poate determina si aparitia steatohepatitei alcoolice, o afectiune care poate provoca cicatrici la nivelul ficatului si evolua in ciroza si insuficienta hepatica. Steatoza hepatica alcoolica reprezinta stadiul incipient al afectiunii hepatice cauzate de consumul de alcool.

    Alte cauze ale steatozei hepatice

    In cazul steatozei hepatice non-alcoolice, cauzele declansatoare nu sunt pe deplin cunoscute. De altfel, expertii nu pot explica de ce, la anumite persoane, depozitele de grasime hepatice se dezvolta, in timp ce la altele, ficatul se mentine sanatos. In mod similar, ramane inexplicabila inca si evolutia steatozei hepatice in inflamatie cronica si ciroza doar la anumiti indivizi.

    steatoza hepatica alcoolica non-alcoolica

    Atat steatoza hepatica alcoolica, cat si cea non-alcoolica sunt asociate unei serii de cauze:

    • Supraponderabilitatea si obezitatea;
    • Rezistenta la insulina;
    • Hiperglicemia, care preceda sau indica diabetul de tip 2;
    • Nivelul crescut de grasimi in corp, in special trigliceride.

    Toate aceste probleme de sanatate sunt asociate steatozei hepatice, care poate evolua in inflamatie cronica si cicatrizarea tesutului ficatului.

    Factori de risc in steatoza hepatica

    Boala ficatului gras este asociata mai multor factori de risc, printre care se numara o serie de afectiuni si valori anormale precum:

    • Colesterolul crescut;
    • Sindromul metabolic si alte tulburari metabolice;
    • Sindromul ovarelor polichistice;
    • Apneea obstructiva in somn;
    • Hipotiroidismul;
    • Hipopituitarismul (glanda pituitara inactiva);
    • Infectia cu virusul hepatitei B si C;
    • Infectia cu virusul HIV;
    • Boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara);
    • Intoleranta ereditara la fructoza;
    • Boala Weber - Christian (paniculita nodulara febrila);
    • Sindromul Refsum (boala ereditara a metabolismului grasimilor);
    • Deficienta sistemica de carnitina;
    • Abetalipoproteinemia si hipobetalipoproteinemia, afectiuni care se manifesta prin ingreunarea absorbtiei grasimii in intestin si mobilizarea catre ficat;
    • Toleranta alterata la glucoza sau intoleranta la gluten;
    • Hipertensiunea arteriala;
    • Dislipidemia (profil lipidic modificat al sangelui, care se manifesta fie prin colesterol LDL crescut, colesterol HDL scazut sau trigliceride crescute).

    De asemenea, steatoza hepatica are o incidenta crescuta in randul persoanelor cu varste inaintate, in randul diabeticilor, in randul persoanelor supraponderale cu depozite de grasime in zona abdomenului, inclusiv al acelora care au trecut printr-o interventie chirurgicala bariatrica.

    Simptomele steatozei hepatice: cum se manifesta boala ficatului gras

    simptome steatoza hepatica durere

    Persoanele care sufera de steatoza hepatica pot sa nu prezinte simptome in stadiile incipiente ale bolii. Cele mai frecvente manifestari, care apar atat in cazul steatozei alcoolice, cat si in cel al steatozei non-alcoolice, includ:

    • Dureri abdominale si o senzatie de incarcare a abdomenului, in zona superioara a acestuia;
    • Greturi si scadere a apetitului;
    • Pierdere in greutate;
    • Icter (ingalbenirea pielii si a albului ochiului);
    • Edem abdominal si la nivelul picioarelor;
    • Stari de oboseala si confuzie mentala;
    • Senzatie de moleseala si slabiciune.

    In cazul steatozei hepatice alcoolice, simptomele mai pot include si pierderea masei musculare, cardiomiopatia ( o afectiune a muschiului cardiac care se manifesta prin pomparea deficitara a sangelui dinspre inima spre restul corpului), pancreatita (inflamarea pancreasului), neuropatia periferica (care se manifesta prin amorteala si reducerea sensibilitatii sau a fortei musculare in zona nervilor afectati), hepatomegalia (cresterea in dimensiune a ficatului).

    Alte simptome asociate steatozei hepatice mai sunt:

    • Ascita (edeme la nivelul abdomenului);
    • Alte edeme;
    • Stelute vasculare, cunoscute popular drept ”vase sparte”;
    • Ginecomastie (cresterea volumului sanilor la barbati);
    • Menstruatie neregulata si alte tulburari menstruale;
    • Varice esofagiene;
    • Insuficienta hepatica;
    • Encefalopatie hepatica (o afectiune a creierului cauzata de boala hepatica).

    In stadiile avansate (steatoza de grad 3 sau 4), simptomele pot include si sangerari nazale, afectarea functiilor cognitive (confuzie mentala), dar si uscarea pielii si pruritul la nivelul acesteia.

    Complicatiile steatozei hepatice

    Persoanele care sufera de boala ficatului gras pot dezvolta diferite complicatii, printre care se numara si cicatrizarea tesutului ficatului, care poate, la randul sau, evolua in fibroza. Fibroza ficatului mai este cunoscuta si drept ciroza.

    Simptomele cirozei hepatice sunt diminuarea apetitului, scaderea in greutate, senzatia de slabiciune in corp, oboseala, sangerarile nazale, pruritul la nivelul pielii, icterul, stelutele vasculare, durerea abdominala, umflarea abdomenului si a picioarelor, cresterea sanilor in randul barbatilor, dar si starile de confuzie mentala. Ciroza este o afectiune cu potential letal. Alta afectiune care poate deriva din steatoza hepatica avansata este hepatocarcinomul sau carcinomul hepatic,un tip de cancer al ficatului.

    Diagnosticarea steatozei hepatice

    teste analize diagnostic steatoza hepatica ficat gras

    Testele neinvazive precum Fibroscan sau Fibrotest ar putea incepe o serie de investigatii pentru diagnosticarea steatozei hepatice. Anterior recomandarii acestora, medicul specialist va realiza examinarea pacientului prin consult de specialitate si va verifica istoricul medical al acestuia. Factorii cheie care sunt evaluati in aceasta etapa tin de consumul de alcool, starea de oboseala, obezitatea truncala si hepatosplenomegalia. Tot in aceasta etapa, este evaluata si expunerea la alti factori de risc, precum afectiunile preexistente asociate steatozei. Alte conditii determinante in stabilirea diagnosticului sunt disconfortul abdominal localizat superior, pruritul, icterul si angiomul venos.

    Teste de laborator pentru diagnosticarea steatozei hepatice

    Primele investigatii pe care medicii le recomanda atunci cand suspecteaza boala ficatului gras sunt:

    • Aspartat aminotransferaza Transaminaza glutam oxalica - AST (TGO)
    • Alaninaminotransferaza (GPT/ALAT/ALT) - TGP
    • Fosfataza alcalina
    • Gama GGT (glutamiltransferaza, glutamiltranspeptidaza)

    Alte investigatii de luat in calcul sunt:

    • Glicemia recoltata dupa cel putin 8 ore de post;
    • Indicele HOMA;
    • AFP (Alfa-feto proteina);
    • Amoniacul seric.

    Pentru un diagnostic precis, medicul poate recomanda si alte teste adiacente, precum elastografia mamara (Ssnoelastografia) sau biomarkerul Citokeratina 18 fragmente - CK 18F (M30).

    TRATAMENT PENTRU STEATOZA HEPATICA SI METODE DE PREVENTIE

    tratament steatoza hepatica

    Multe persoane se intreaba daca steatoza hepatica se vindeca sau cu ce se vindeca ficatul. Un tratament ficat gras impune, inainte de toate, eliminarea factorilor care au dus la aparitia bolii. Astfel, consumul de alcool, alimentatia si sedentarismul joaca un rol foarte important in remedierea bolii. De altfel, metodele de preventie coincid cu cele de tratament pentru steatoza hepatica.

    Nu exista o schema de tratament pentru ficat steatozic. De regula, prima recomandare a medicului este pierderea in greutate, deoarece ajuta la reducerea grasimii, a inflamatiei si a cicatricilor de pe ficat. De asemenea, consumul de alcool va fi interzis, pentru a preveni avansarea bolii. In acest fel, anumite leziuni si simptome pot deveni reversibile. Tot medicul ar putea sa recomande un program de detoxifiere sub supraveghere, pentru renuntarea in siguranta la alcool si evitarea simptomelor de sevraj. In cazul complicatiilor precum sunt ciroza sau insuficienta hepatica, poate fi necesar transplantul de ficat. Statistic, aceste interventii au succes in tratarea afectiunilor ficatului.

    Metode de preventie pentru steatoza hepatica

    Schimbarile privind stilul de viata pot face procesul de degradare a ficatului reversibil. Iata cateva dintre masurile pe care le poti lua, pentru a stopa evolutia bolii si a-i ameliora manifestarile:

    • Fa miscare. Propune-ti un program zilnic de 30 de minute de activitate fizica, indiferent daca este vorba despre yoga, fitness sau mers pe jos. Daca vrei sa scapi de cateva kilograme, poti prelungi antrenamentele, insa, asigura-te ca nu iti suprasoliciti corpul si discuta cu medicul inainte de a intensifica programul de exercitii.
    • Protejeaza-ti ficatul de factorii care l-ar putea afecta. Evita alcoolul. Informeaza-te cu privire la suplimentele alimentare pentru ficat si discuta o schema de administrare cu medicul tau. Daca te orientezi catre remedii naturiste, discutia cu medicul este, de asemenea, obligatorie.
    • Echilibreaza nivelul colesterolului. Consuma legume din belsug, fa miscare si ia-ti medicamentele, daca este cazul. Scopul este sa scazi valoarea colesterolului rau si a trigliceridelor.
    • Daca suferi de diabet, urmeaza tratamentul prescris si tine cu strictete regimul alimentar recomandat de catre medic.

    Regim alimentar pentru steatoza hepatica

    regim alimentar dieta ficat gras steatoza hepatica

    Exista o serie de alimente benefice pentru boala ficatului gras, dar si alimente care ar trebui evitate, pentru a proteja ficatul. De altfel, suplimentele alimentare pot fi recomandate de catre medic, pentru completarea nutrientilor si echilibrarea starii de sanatate.

    Alimente recomandate in cazul ficatului gras

    • Avocado - contine grasimi sanatoase, care protejeaza ficatul si impiedica evolutia bolii.
    • Ulei de masline - datorita continutului de acizi grasi Omega 3, acesta este de ajutor in mentinerea unei greutati corporale echilibrate.
    • Seminte si nuci - pentru ca sunt bogate in vitamina E si acizi grasi, au rol hepatoprotector, insa, trebuie consumate cu moderatie, din cauza aportului caloric mare.
    • Peste gras si fructe de mare - contin acizi grasi Omega 3, care contribuie la reducerea inflamatiei.
    • Legume verzi si crucifere - broccoli, varza, pak choi sau conopida, dar si salata, spanacul sau sparanghelul sunt alimente cu calorii negative si ajuta la scaderea in greutate.
    • Lactate cu continut scazut de grasimi - datorita proteinelor pe care le contin, au rol hepatoprotector.
    • Soia si produse derivate - laptele de soia sau tofu sunt bogate, de asemenea, in proteine si au un efect similar cu cel al lactatelor slabe.
    • Cereale integrale - au un aport energetic ridicat si sunt bogate in fibre necesare digestiei si actioneaza si ca prebiotice, sustinand astfel atat digestia, cat si echilibrul florei intestinale si imunitatea.
    • Cafea si ceai verde - cofeina pe care o contin imbunatateste functia hepatica.

    Alimente nerecomandate pentru ficatul gras

    In steatoza hepatica, alcoolul este primul care ar trebui evitat. Pe langa acesta, ar fi bine sa te feresti sa consumi dulciuri si bauturi racoritoare procesate, cu adaos de zahar, dar si prajelile. Pentru a nu stimula retentia de apa si inflamatia, cantitatea de sare pe care o consumi ar trebui sa fie moderata spre scazuta. Carbohidratii proveniti din paine alba, paste, orez sau produse de patiserie cresc glicemia si contribuie la cresterea masei corporale, astfel ca ar trebui, de asemenea, evitate intr-un regim pentru ficat bolnav. Desi este o sursa importanta de proteine, si carnea rosie ar trebui evitata, din cauza continutului de grasimi saturate, care genereaza inflamarea tesuturilor. Aceasta poate fi inlocuita intr-un regim alimentar pentru ficat cu alte surse de proteine mai sanatoase, precum produsele lactate, carnea alba sau pestele si fructele de mare.

    Suplimente alimentare in cazul ficatului gras

    Exista o serie de suplimente alimentare cu efecte benefice pentru steatoza hepatica. Acestea nu ar trebui administrate, insa, fara acordul prealabil al medicului si recomandarile acestuia privind dozele optime:

    • Silimarina - sustine regenerarea celulelor hepatice.
    • Acizii grasi Omega 3 - reduc grasimea de la nivelul ficatului.
    • Spirulina - are efect hepatoprotector, dar si hipolipidemic (reduce cantitatea de lipide din sange)
    • Anghinarea (carciofoi) - sustine regenerarea tesuturilor hepatice.

    TRATAMENT NATURIST FICAT GRAS

    In afara de silimarina si anghinare, si alte plante depurative hepatobiliare, precum papadia, brusturele, rozmarinul, anghinarea, ridichea neagra, pot ajuta la protejarea ficatului, sa faciliteze regenerarea celulelor, sustinand in acelasi timp functiile acestuia. Acestea pot fi folosite sub forma de infuzii, decocturi, extracte standardizate, dar si in preparate precum salate. De exemplu, papadia si cicoarea pot fi ingredientele unei salate delicioase, stropita cu un sos din ulei de masline, zeama de lamaie si turmeric. De asemenea, pot fi folosite uleiuri esentiale, cu efecte benefice asupra tesuturilor hepatobiliare. Uleiul esential de morcov are proprietati drenante si stimulatoare, iar cele de rozmarin si lamaie sunt hepatoprotectoare. Totusi, poti apela la un tratament naturist ficat gras numai dupa ce, in prealabil, ai cerut sfatul unui medic.

    EXEMPLU DE MENIU PENTRU STEATOZA HEPATICA

    Medicul hepatolog iti va concepe, cu siguranta, un regim alimentar personalizat. Insa, pentru a-ti face o idee despre cum ar putea sa arate o zi de dieta pentru sanatatea ficatului, te poti inspira din acest exemplu de meniu zilnic:

    regim alimentar meniu ficat gras exemplu

    In concluzie, steatoza hepatica poate fi prevenita, dar si tratata in mod eficient, mai ales cand este diagnosticata in stadiile incipiente. Stilul de viata joaca cel mai important rol in acest sens. De la regimul alimentar, la activitatea fizica, deciziile ce tin de acesta pot remedia steatoza hepatica.

    Sursa foto: Pexels

    1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6130315/
    2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6156034/
    3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8974353/
    4. https://www.healthline.com/health/liver-transplant-survival
    5. https://www.sciencedaily.com/releases/2000/12/001219074822.htm
    6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29141573/
    7. https://www.liversupport.com/four-nuts-that-support-your-liver/
    8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4588084/
    9. https://www.medicalnewstoday.com/articles/324041
    10. https://www.fattyliverdiary.com/full-fat-milk-or-skimmed-milk-low-fat-milk-for-fatty-liver/
    11. https://www.heraldscotland.com/news/13055327.soya-milk-tofu-boost-liver-health/
    12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31685037/
    13. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30457014/
    14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7140758/
    15. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0378874198001202
    16. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29520889/

    Produse recomandate


    Urmatorul articol


    Lasa un comentariu

    Nu uita, comentariile trebuie aprobate inainte de publicare