anxietatea-o-stare-psihica-normala-care-poate-deveni-patologica

Anxietatea este un cumul de emotii care face parte din trairile fundamentale ale omului, alaturi de teama, tristete, durere. In cele mai multe dintre situatii, este o stare normala. Cu toate acestea, persoanele cu tulburari de anxietate repetitive au stari de ingrijorare, teama intensa si persistenta, nejustificata in situatii care, pentru altii, sunt in limite normale.

Ce este anxietatea

Persoanele cu stari de anxietate au sentimente intense si bruste de teama acuta sau teroare, care nu pot fi controlate si gestionate, care ating un nivel paroxistic foarte repede si care se pot manifesta prin atacuri de panica. Aceasta stare se asociaza cu tulburari de ritm cardiac si respirator, cresterea tensiunii arteriale, tegumente reci, transpiratie si alte manifestari precum greata, dureri de stomac.

Probabil una din cele mai bune descrieri pentru anxietate o face seria de sinonime pentru acest termen: framantare, grija, ingrijorare, neliniste, temere nejustificata, asteptare nejustificata si iminenta pentru ceva rau, groaznic.

Aceste sentimente induse de starea de anxietate, care nu pot fi stapanite, afecteaza ritmul normal al vietii, sunt greu de controlat, sunt disproportionate fata de un pericol real si dureaza mult timp. Anxietatea usoara poate fi o vaga neliniste pe care nu o poti controla, in timp ce anxietatea severa poate afecta echilibrul psihic al celui in cauza si poate avea efecte negative inclusiv pentru cei din jur.

Statistic, la nivel mondial, una din 13 persoane adulte sufera de anxietate, ceea ce inseamna peste 300 de milioane de cazuri. Circa opt la suta dintre adolescenti experimenteaza manifestari asociate cu anxietatea, iar numarul femeilor care sufera de anxietate este dublu fata de cel al barbatilor. Anxietatea este cea mai frecventa afectiune psihica, conform Our World in Data1.

Semnele pot sa apara in copilarie sau in adolescenta si pot continua si la varsta adulta. Aceste tulburari afecteaza modul in care o persoana isi poate gestiona emotiile si pot schimba comportamentul acesteia, provocand si manifestari fizice. Tulburarile de anxietate determina manifestari psihice, exteriorizate prin nervozitate excesiva, frica, retinere si ingrijorare.

Anxietatea nu inseamna doar teama. Aceasta este parte din sentimentele primare ale omului, fiind unul care activeaza instinctul de supravietuire. In schimb, complexitatea starilor in anxietate descrie o suferinta de natura patologica ce depaseste capacitatea de autocontrol al emotiilor.

Cauzele anxietatii

Creierul este un organ care functioneaza bine in conditii de echilibru. Un dezechilibru chimic la nivelul acestuia apare atunci cand exista prea mult sau prea putin din anumiti compusi chimici implicati in mentinerea echilibrului. Depresia si anxietatea sunt cauzate si de un astfel de dezechilibru in creier2. De exemplu, depresia este asociata cu un nivel mic de serotonina.

Conform Harvard Medical School3, exista probabil milioane de reactii chimice diferite in creier, la un moment dat. Acestea sunt responsabile pentru starea de spirit si sentimentele generale ale unei persoane. Cea mai comuna dovada folosita pentru a sprijini teoria dezechilibrului chimic este eficacitatea antidepresivelor. Acestea functioneaza prin cresterea cantitatilor de serotonina si a altor neurotransmitatori din creier.

Un proces asemanator are loc si in anxietate, desi nu se poate spune cu precizie care sunt cauzele acestor manifestari. Institutul National de Sanatate Mintala din SUA4, in cele mai multe dintre studiile pe acest subiect, agreeaza ideea ca este vorba despre o combinatie de factori, de la cei genetici la cei de mediu, la care se adauga echilibrul chimic al creierului si o posibila afectare a zonei care controleaza sentimentul de teama si reactiile provocate de aceasta. Nu sunt exclusi nici factorii legati de gestionarea stresului, dieta, consumul de alcool, tutun sau droguri, care pot inrautati manifestarile anxioase.

Anumite parti ale creierului sunt implicate in gestionarea situatiilor care pun individul in pericol si au fost studiate in contextul cauzelor care duc la declansarea starilor de anxietate2. Impulsurile nervoase din anumite zone se extind in restul creierului atunci cand exista iminenta unui pericol, acesta fiind un proces normal atata vreme cat este controlabil constient. Atunci cand nu mai poate fi gestionat, iar manifestarile comportamentale scapa de sub control pe fondul sentimentului de panica, vorbim despre anxietatea patologica.

Un rol in declansarea tulburarilor de anxietate il are si frica de anumite lucruri sau situatii. Parti ale creierului care sunt responsabile de stocarea amintirilor pot fi activate de rememorarea unor evenimente, mai ales daca persoanele in cauza au suferit traume sau abuzuri. Reactiile cerebrale de acest gen asociate sunt factor declansator al manifestarilor anxioase.

Factori de risc

factori de risc pentru anxietate

O stare de anxietate trecatoare este un sentiment comun, pe care fiecare dintre noi il poate experimenta in cursul vietii, in anumite situatii de stres sau tensiune psihica, si nu este nimic anormal.

Suferinta provocata de anxietate are in spate o serie de situatii care favorizeaza aparitia acestor tulburari. Desi cauzele exacte ale tulburarilor de anxietate nu sunt clare, expertii citati de Healthline5 au identificat o serie de factori de risc:

  • Depresia, inclusiv cea postnatala;
  • Sindromul colonului iritabil, maladiile cronice si afectiunile oncologice;
  • Dependenta de compusi psihotropi (compusi de sinteza care au efect asupra psihicului, medicamente sau droguri);
  • Stresul excesiv poate creste riscul de a dezvolta anxietate cronica;
  • Factorii genetici - riscul este mai mare pentru persoanele care au rude de sange care sufera de o tulburare de tip anxios;
  • Tipul de personalitate - este verificat ca unii oameni sunt mai predispusi la anxietate. In categoria de risc intra persoanele foarte solicitate, cu responsabilitati foarte mari, personalitati de tip A6 - indivizi foarte competitivi si autocritici, care isi impun obiective foarte ridicate, fara a avea sentimentul de multumire cand sunt realizate;
  • Traume severe, cum ar fi abuzul asupra copiilor sau participarea la conflicte militare, dar si victimele unui abuz, ale unui traumatism;
  • Femeile au un risc crescut, comparativ cu barbatii, sa dezvolte tulburari de anxietate;
  • Evenimente traumatizante in familie sau in viata de familie (divort, deces, probleme financiare, conflicte familiale).

Exista si alti factori care pot fi trecuti in categoria celor de risc sau favorizanti si care pot duce la aparitia manifestarilor anxioase, mai ales in cazul in care exista o predispozitie sau daca unele dintre cauzele prezentate anterior exista deja:

  • Anumite tipuri de medicamente - anticonceptionalele, antitusive, preparatele pentru slabit;
  • Cafeina - potrivit unui studiu realizat in 20107, persoanele cu tulburari de tip anxios si care au manifestat atacuri de panica sunt deosebit de sensibile la efectele anxiogene ale cafeinei;
  • Atitudinea negativa si cea defetista;
  • Evenimentele sociale cu impact major asupra vietii individului (pandemia este un factor care poate agrava manifestarile celor care sufera de anxietate);
  • Declansatori personali - situatii, mirosuri, melodii, conjuncturi care amintesc, constient sau inconstient, de un eveniment traumatizant. Persoanele cu tulburare de stres post-traumatic se confrunta frecvent cu declansatori de anxietate.

Manifestari ale anxietatii

manifestari ale anxietatii

Specialistii mentionati de Mayo Clinic8 considera ca acestea sunt cele mai frecvente si cele mai des intalnite simptome ale anxietatii:

  • Neliniste, incordare, iritabilitate, sentimentul acut al unui pericol iminent;
  • Frecventa cardiaca crescuta;
  • Accelerarea frecventei respiratorii;
  • Transpiratie rece;
  • Tremor al mainilor;
  • Senzatie de slabiciune, oboseala;
  • Probleme de concentrare si incapacitatea de a ne gandi la orice altceva decat la motivul de ingrijorare;
  • Modificari ale calitatii somnului, insomnie sau somn intrerupt;
  • Manifestari gastrointestinale.

Tipuri de anxietate

Conform Manualului de diagnostic al tulburarilor de sanatate mintala, publicat de American Psychiatric Association9, exista o clasificare a tulburarilor de anxietate, in functie de cauzele principale care duc la declansarea afectiunii:

  • Agorafobia - teama fata de locurile deschise, unde apare senzatia de neputinta sau jena;
  • Tulburarea de anxietate cauzata de afectiuni medicale provoaca manifestari intense sau panica;
  • Tulburarea de anxietate generalizata include anxietatea persistenta si excesiva si ingrijorarea fara fond pentru activitati sau evenimente comune, banale;
  • Panica si atacurile de panica implica episoade intense de teama care se pot asocia cu manifestari fizice (tremuraturi, confuzie, ameteli, greata si dificultati de respiratie). Atacul de panica escaladeaza rapid si atinge maximul intr-un interval de timp foarte scurt;
  • Mutismul selectiv este un refuz constant al copiilor de a vorbi in anumite situatii, cum ar fi scoala, chiar si atunci cand in alte circumstante pot articula, cum ar fi acasa cu membrii apropiati ai familiei;
  • Tulburarea de anxietate de separare apare in copilarie si este caracterizata printr-o reactie exagerata ca urmare a separarii de parinti sau alte persoane dragi si poate fi cauza unora dintre manifestarile anxioase ale adultului;
  • Tulburarea de anxietate sociala (numita si fobie sociala) implica niveluri ridicate de anxietate, frica in orice context social din cauza unor acute sentimente de jena si ingrijorare cu privire la modul in care te pot judeca ceilalti;
  • Fobiile specifice provoaca anxietate majora in prezenta unor obiecte, animale ori situatii. Acestea reprezinta una dintre cauzele care duc la atacuri de panica;.
  • Tulburarea de anxietate indusa de un tip de dependenta se caracterizeaza prin manifestari intense sau panica, daca nu poate fi satisfacuta aceasta necesitate (alcool, droguri, jocuri de noroc si altele);
  • Sunt considerate ca fiind manifestari de anxietate si alte tulburari nespecificate care au ca punct de declansare teama, fobiile si care nu indeplinesc criteriile exacte pentru a fi incluse intr-o categorie anume de tulburari de anxietate, dar care provoaca manifestari de genul celor descrise deja.

Diagnostic si complicatii

Diagnosticul pentru manifestarile de anxietate este relativ greu de stabilit. Conform National Health Service (10), in unele cazuri, poate fi dificil sa se distinga diferentele dintre anxietate si alte afectiuni psihice, cum ar fi depresia.

In linii mari, diagnosticul se pune pe baza manifestarilor in functie de intensitatea, cauzele si repetitivitatea lor. Pacientii ajung la medic pentru ca toate acestea afecteaza ritmul normal de viata, relatiile sociale si activitatea. Se poate vorbi despre anxietate patologica daca starile si sentimentele de teama si ingrijorare, panica si fenomenele asociate se produc constant, timp de cel putin sase luni.

Pentru stabilirea tipului de suferinta psihica anxioasa, dialogul cu medicul psihiatru este esential, iar acesta trebuie sa inteleaga toate manifestarile starilor prin care persoana in cauza trece. Uneori, dificultatea de comunicare cu medicul si cea a pacientului de a vorbi despre starile si trairile sale, despre sentimentele si angoasele pe care le are reprezinta un indicator al afectiunii.

Pentru a pune un diagnostic corect, este necesar si un examen fizic, cu scopul de a se stabili daca exista afectiuni asociate (tulburari cardiace, tensiune arteriala). Medicul ar putea face si unele teste de laborator. Anemia si carenta de vitamine si minerale (o deficienta de fier sau vitamina B12) pot fi o cauza a anxietatii, dupa cum unele afectiuni tiroidiene (hipertiroidism) accentueaza patologia.

Medicul poate face si o evaluare complexa a personalitatii si a impactului anxietatii asupra functiilor cognitive si modului in care persoana poate face fata obligatiilor sociale (scoala, relatii de familie, activitate generala). Se face si un istoric al afectiunilor preexistente, inclusiv al celor psihice (episoade depresive anterioare, alte afectiuni cronice).

O serie de studii prezentate de Frontiers Media11 a aratat ca exista o legatura intre unele afectiuni cronice autoimune (de la afectiunile reumatismale la boala celiaca, de la bolile autoimune cutanate la diabetul de tip 1) si dezvoltarea manifestarilor de tip anxios.

cum rezolv problemele legate de anxietate

Cum poate fi combatuta anxietatea

Anxietatea este o suferinta de lunga durata, dar o serie de terapii ar putea oferi suport substantial in ameliorarea manifestarilor. Tratamentul este o combinatie intre cel medicamentos si psihoterapeutic. De cele mai multe ori, se va recomanda terapia cognitiv comportamentala inaintea unui tratament medicamentos si deprinderea unor tehnici de relaxare si gestionare a emotiilor pentru a invata modalitati de combatere a anxietatii.

Studiile10 asupra diferitelor tratamente medicamentoase au aratat ca beneficiile terapiei cognitiv comportamentale sunt mai eficiente decat medicatia, dar si faptul ca nu exista un tratament standardizat pentru acest tip de afectiune. Pot contribui la ameliorarea manifestarilor anxioliticele (medicamente ce refac echilibrul chimic cerebral si au ca efect relaxarea si detensionarea psihica), acestea fiind deseori asociate cu mineralele si vitaminele, mai ales cele din grupul B.

Relaxare aplicata

Tehnicile de relaxare sunt eficiente si fac parte din terapia aplicata impotriva tulburarilor de anxietate. Relaxarea aplicata se concentreaza asupra muschilor intr-un mod care este eficient mai ales in timpul situatiilor care provoaca manifestarile de anxietate. Pacientii invata modalitati prin care sunt capabili sa-si detensioneze musculatura incordata in timpul perioadelor anxioase. Relaxarea musculaturii tempereaza, la randul ei, starea generala a pacientului.

Terapia naturista

In Journal of Psychopharmacology12 a fost publicata o analiza a terapiilor alternative care sunt eficiente in cazul manifestarilor anxioase, iar printre ele se afla folosirea unor preparate pe baza de plante care au capacitatea de sustine reducerea manifestarilor de tip anxios. In unele cazuri, rezultatele pozitive au fost valabile dupa o administrare pe termen lung, in timp ce, in cazul altora, acestea au fost rapide. Terapiile naturiste au fost folosite in asociere cu terapia alopata prescrisa de medicul specialist si cu alte strategii terapeutice adecvate.

Cel mai frecvent s-au dovedit a fi de un real ajutor preparatele naturiste pe baza de sunatoare, valeriana si passiflora (Passiflora incarnata).

Activitati impotriva anxietatii si preventie

O serie de activitati pot reduce si mentine sub control manifestarile anxioase. Tehnicile de meditatie si respiratie care controleaza si atenueaza stresul, activitatile care implica lucru manual, aromaterapia si activitatile fizice sunt printre cele mai frecvent utilizate.

La aceasta se adauga un stil de viata echilibrat, o dieta corecta, mentinerea in echilibru a afectiunilor cronice, evitarea compusilor cu efect excitant la nivelul sistemului nervos (alcool, cafea, tutun), reglarea problemelor legate de somn, acestea fiind elemente care pot preveni aparitia manifestarilor anxioase.

Totodata, o buna cale de preventie a anxietatii este recunoasterea problemelor si dialogul deschis, echilibrul familial si o viata sociala activa.

Se poate spune ca anxietatea este un efect al modului de viata stresant si plin de obligatii al omului modern. Tot in acesta se gasesc, insa, si solutiile pentru rezolvarea si gestionarea starilor anxioase.

Surse:

  1. https://ourworldindata.org/mental-health
  2. https://www.healthline.com/health/chemical-imbalance-in-the-brain
  3. https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/what-causes-depression
  4. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml#part_145335
  5. https://www.healthline.com/health/anxiety-causes#risk-factors
  6. https://www.simplypsychology.org/personality-a.html
  7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20164571
  8. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961
  9. https://www.psychiatry.org/psychiatrists/practice/dsm/feedback-and-questions/frequently-asked-questions
  10. https://www.nhs.uk/conditions/generalised-anxiety-disorder/diagnosis/
  11. https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2019.00131/full
  12. https://www.countryliving.com/uk/wellbeing/advice/a2241/herbal-remedies-for-anxiety/

Sursa foto: shutterstock.com

Produse recomandate

loader
StressTame®

60 capsule

109.00 lei
In stoc
loader
GABA 750mg

60 tablete RapidSolv®

65.00 lei
In stoc
loader
B-Complex 100

50 capsule vegetale

62.00 lei
In stoc
loader
Magnesium 500mg

60 capsule vegetale

49.00 lei
In stoc
loader
L-Theanine 100mg

30 tablete ActivTab™

56.00 lei
In stoc
loader
Valerian

30 capsule vegetale

64.00 lei
In stoc
NOU
loader
Magnesium Glycinate 400

60 tablete masticabile

61.00 lei
In stoc